Vitaminele au fost descoperite abia în
secolul al XX-lea de către un chimist
polonez (Casimir Funk) și numele lor a fost
dat de faptul că sunt esenţiale pentru viaţă
și sunt asemănătoare aminelor.
Vitaminele, aceste componente organice ale dietei, spre deosebire de grăsimi, carbohidraţi și unele proteine, nu sunt metabolizate pentru a produce energie. Ele nu pot fi produse de organism, de aceea trebuie suplimentate din alimentaţie. Nutriţioniștii clasifică vitaminele după solubilitate. Hidrosolubile și liposolubile. Vitaminele liposolubile sunt A, D, E, F și K. Acestea nu sunt eliminate prin urină, de aceea supradozele pot fi periculoase. Complexul vitaminelor B și vitamina C sunt hidrosolubile și cu excepţia vitaminei B12 pot fi stocate în organism.
Necesarul zilnic
În fiecare ţară s-a stabilit nivelul mediu de nutrienţi necesar unei persoane sănătoase (NZ).
Necesarul zilnic arată cantitatea dintr-un nutrient suficientă pentru până la 97% din populaţia respectivă. NZ ar trebui să fie suficient majorităţii și el variază în funcţie de sex: uneori necesarul bărbaţilor este mai mare ca al femeilor; nevoile femeilor însărcinate sau al mamelor care alăptează sunt diferite ca al celorlalte femei: sugarii, copiii și adolescenţii au nevoi specifice; bătrânii sau bolnavii pot avea un necesar mai mare pentru anumiţi nutrienţi.
Consumul de vitamine scade în zilele noastre pentru că raţia alimentară se diminuează (mai puţine munci grele, deci reducerea consumului de hrană bogată în vitamine) și pentru că alimentele pe care le consumăm sunt, din păcate, mult mai procesate.
Vitamina A (retinolul)
Vitamina A joacă roluri importante în organism: este necesară pentru creștere și diviziunea normală a celulelor; este implicată în apărarea mucoaselor tractului respirator, digestiv și urinar. Este distrusă parţial de căldură. Este antiinfecţioasă și combate oboseala. Înbunătăţește vederea nocturnă, calitatea somnului sau sănătatea părului. Surse alimentare de vitamina A: varză, morcov, pătrunjel, caise uscate, prune, portocale, carne, pește ficat și gălbenuș de ou.
Vitamina D (calciferolul)
Există în stare naturală sub formă de vitamina D3, este sintetizată parţial sub acţiunea ultravioletelor luminii solare. Ea favorizează absorbţia calciului și a fosforului. Se găsește în lapte, ouă, pește, ficat, germeni de grâu și anumite ciuperci.
Vitamina E (tocoferolul)
Este un excelent antioxidant care poate preveni bolile cardiovasculare. Poate fi identificată în germenii de grâu, dar se găsește și în unt, gălbenuș de ou, legume cu frunze verzi și în anumite gră- simi.
Vitamina K
Este antihemoragică. Se găsește în spanac, cereale ficat de porc și gălbenuș de ou. Persoanele care fac tratament cu anticoagulante trebuie să se ferească de consumul exagerat de vegetalele crude specificate mai sus.
Vitamina B1 (tiamina)
Este necesară pentru metabolismul glucidelor și joacă un rol important la nivelul sistemului nervos. Se găsește în cereale, leguminoase și drojdia de bere. Necesarul zilnic de tiamină al unui adult este de 11 mg, adică 12 felii de pâine albă sau 6 felii jumătate de pâine integrală.
Vitamina B2 (riboflavina)
Participă la acţiunea a numeroase enzime din metabolismul energetic. Se găsește în toate alimentele: ficat rinich, inimă, lapte, pește, legume, drojdie de bere, făină, fucte oleaginoase. Un bărbat are nevoie de 1/3 mg zilnic; gravidele și femeile care alăptează au nevoie de mai mult, la fel și copiii și adolescenţii.
Vitamina B6 (piridoxina)
Se găsește în carne, pește, legume, cereale și făină, fructe. Alte surse sunt cartofii și alte legume, orezul brun, nucile și alunele, soia, cerealele integrale și pâinea integrală. Bărbaţii au nevoie de mai multă vitamina B6 (1,4 mg/ zi) – o friptură mare de somon sau două porţii de cereale fortifiate.
Vitamina B9 (acidul folic)
Este o vitamină indispensabilă reproducerii celulare și formă- rii globulelor roșii. Se găsește în pateurile din carne și în cele din ficat. Femeile care doresc să aibă un copil ar trebui să ia doze mai mari de acid folic sub forma suplimentelor cu trei luni înainte de concepţie și în primele săptă- mâni de sarcină. S-a dovedit că astfel scade riscul de a avea un copil cu defect de tub neural.
Vitamina B12 (cianocobalamina)
Este o vitamină antianemică. Ea intervine în metabolismul glucidelor, lipidelor și al fosforului; favorizează sinteza proteinelor și integrarea lor în ţesuturi, în special la nivelul măduvei osoase, a sistemului nervos și la crearea globulelor roșii. Se găsește în carne, lapte, cereale, gălbenuș de ou, fructe și legume.
Vitamina C (acidul ascorbic)
Intervine în metabolismul glucidelor, al fierului, la nivelul ţesutului conjunctiv, în funcţionarea ovarelor. Este vitală pentru producerea colagenului, proteină necesară pentru sănătatea pielii, a oaselor, a cartilajelor, dinţilor și gingiilor și joacă un rol în vindecarea arsurilor. Se găsește în cantitate mare în citrice, căpșuni, coacăze negre, guave, kiwi și ardei. Deficitul produce oboseală, scăderea apetitului și sensibilitate crescută la infecţii.
Știai că în cazurile severe, lipsa vitaminei C provoacă scrobutul? Marina britanică a reușit să ţină sub control scorbutul prin distribuirea de lămâi verzi marinarilor.
Vitamina F
Această vitamină este formată din acizi grași polinesaturaţi. Se găsește în anumite uleiuri și în seminţe vegetale. Se mai numește și vitamina antidermatică deoarece prin lipsa ei apar afec- ţiunile dermatologice. Sursele alimentare naturale sunt uleiurile de floarea-soarelui, de porumb, de nuc, de soia; cereale (grâu și porumb), legume (castraveţi), fructe (alune, avocado, caise, migdale).
Categoriile de persoane care prezintă indicaţia de a primi suplimente
nutritive cu vitamine sunt copiii, gravidele, convalescenţii
şi vârstnicii. Deși ele se pot cumpăra de la farmacie fără reţetă, nu
trebuie luate la întâmplare, ci doar în urma unui consult medical.
Suplimentarea se va sugera ţinând cont de: vârstă, sex, probleme
specifice de sănătate, stilul de viaţă al persoanei respective.
Vitamina A prezentă în
exces în organism poate
avea următoarele simptome:
pierderea părului,
afectare hepatică și osoasă,
risc crescut de avort
spontan și malformaţii
congenitale.
Dozele excesive de vitamina C pot favoriza apariţia litiazei renale la persoanele predispuse, dureri de cap și tulburări de somn.
Vitamina B6 în exces poate determina afectare nervoasă. Dozele mari pe perioade lungi duc la pierderea sensibilităţii și la alterarea funcţiei mâinilor și picioarelor.
Nivelul ridicat al calciului în sânge (vitamina D) duce la formarea de depozite și leziuni în ţesuturile moi, precum inima, rinichii și plămânii.
Simptomele supradozării vitaminei E sunt: durerile de cap, dureri abdominale, hemoragii, disfuncţii ovariene și slăbiciune musculară, creșterea tensiunii arteriale.
Sursa: Brosura "Dosar de sanatate Sensiblu" - Toamna 2017
Pentru postari similare,
accesati Colectia Sanatate Maxima
Vitaminele, aceste componente organice ale dietei, spre deosebire de grăsimi, carbohidraţi și unele proteine, nu sunt metabolizate pentru a produce energie. Ele nu pot fi produse de organism, de aceea trebuie suplimentate din alimentaţie. Nutriţioniștii clasifică vitaminele după solubilitate. Hidrosolubile și liposolubile. Vitaminele liposolubile sunt A, D, E, F și K. Acestea nu sunt eliminate prin urină, de aceea supradozele pot fi periculoase. Complexul vitaminelor B și vitamina C sunt hidrosolubile și cu excepţia vitaminei B12 pot fi stocate în organism.
Necesarul zilnic
În fiecare ţară s-a stabilit nivelul mediu de nutrienţi necesar unei persoane sănătoase (NZ).
Necesarul zilnic arată cantitatea dintr-un nutrient suficientă pentru până la 97% din populaţia respectivă. NZ ar trebui să fie suficient majorităţii și el variază în funcţie de sex: uneori necesarul bărbaţilor este mai mare ca al femeilor; nevoile femeilor însărcinate sau al mamelor care alăptează sunt diferite ca al celorlalte femei: sugarii, copiii și adolescenţii au nevoi specifice; bătrânii sau bolnavii pot avea un necesar mai mare pentru anumiţi nutrienţi.
Consumul de vitamine scade în zilele noastre pentru că raţia alimentară se diminuează (mai puţine munci grele, deci reducerea consumului de hrană bogată în vitamine) și pentru că alimentele pe care le consumăm sunt, din păcate, mult mai procesate.
VITAMINELE
LIPOSOLUBILE
Vitamina A (retinolul)
Vitamina A joacă roluri importante în organism: este necesară pentru creștere și diviziunea normală a celulelor; este implicată în apărarea mucoaselor tractului respirator, digestiv și urinar. Este distrusă parţial de căldură. Este antiinfecţioasă și combate oboseala. Înbunătăţește vederea nocturnă, calitatea somnului sau sănătatea părului. Surse alimentare de vitamina A: varză, morcov, pătrunjel, caise uscate, prune, portocale, carne, pește ficat și gălbenuș de ou.
Vitamina D (calciferolul)
Există în stare naturală sub formă de vitamina D3, este sintetizată parţial sub acţiunea ultravioletelor luminii solare. Ea favorizează absorbţia calciului și a fosforului. Se găsește în lapte, ouă, pește, ficat, germeni de grâu și anumite ciuperci.
Vitamina E (tocoferolul)
Este un excelent antioxidant care poate preveni bolile cardiovasculare. Poate fi identificată în germenii de grâu, dar se găsește și în unt, gălbenuș de ou, legume cu frunze verzi și în anumite gră- simi.
Vitamina K
Este antihemoragică. Se găsește în spanac, cereale ficat de porc și gălbenuș de ou. Persoanele care fac tratament cu anticoagulante trebuie să se ferească de consumul exagerat de vegetalele crude specificate mai sus.
VITAMINELE
HIDROSOLUBILE
Vitamina B1 (tiamina)
Este necesară pentru metabolismul glucidelor și joacă un rol important la nivelul sistemului nervos. Se găsește în cereale, leguminoase și drojdia de bere. Necesarul zilnic de tiamină al unui adult este de 11 mg, adică 12 felii de pâine albă sau 6 felii jumătate de pâine integrală.
Vitamina B2 (riboflavina)
Participă la acţiunea a numeroase enzime din metabolismul energetic. Se găsește în toate alimentele: ficat rinich, inimă, lapte, pește, legume, drojdie de bere, făină, fucte oleaginoase. Un bărbat are nevoie de 1/3 mg zilnic; gravidele și femeile care alăptează au nevoie de mai mult, la fel și copiii și adolescenţii.
Vitamina B6 (piridoxina)
Se găsește în carne, pește, legume, cereale și făină, fructe. Alte surse sunt cartofii și alte legume, orezul brun, nucile și alunele, soia, cerealele integrale și pâinea integrală. Bărbaţii au nevoie de mai multă vitamina B6 (1,4 mg/ zi) – o friptură mare de somon sau două porţii de cereale fortifiate.
Vitamina B9 (acidul folic)
Este o vitamină indispensabilă reproducerii celulare și formă- rii globulelor roșii. Se găsește în pateurile din carne și în cele din ficat. Femeile care doresc să aibă un copil ar trebui să ia doze mai mari de acid folic sub forma suplimentelor cu trei luni înainte de concepţie și în primele săptă- mâni de sarcină. S-a dovedit că astfel scade riscul de a avea un copil cu defect de tub neural.
Vitamina B12 (cianocobalamina)
Este o vitamină antianemică. Ea intervine în metabolismul glucidelor, lipidelor și al fosforului; favorizează sinteza proteinelor și integrarea lor în ţesuturi, în special la nivelul măduvei osoase, a sistemului nervos și la crearea globulelor roșii. Se găsește în carne, lapte, cereale, gălbenuș de ou, fructe și legume.
Vitamina C (acidul ascorbic)
Intervine în metabolismul glucidelor, al fierului, la nivelul ţesutului conjunctiv, în funcţionarea ovarelor. Este vitală pentru producerea colagenului, proteină necesară pentru sănătatea pielii, a oaselor, a cartilajelor, dinţilor și gingiilor și joacă un rol în vindecarea arsurilor. Se găsește în cantitate mare în citrice, căpșuni, coacăze negre, guave, kiwi și ardei. Deficitul produce oboseală, scăderea apetitului și sensibilitate crescută la infecţii.
Știai că în cazurile severe, lipsa vitaminei C provoacă scrobutul? Marina britanică a reușit să ţină sub control scorbutul prin distribuirea de lămâi verzi marinarilor.
Vitamina F
Această vitamină este formată din acizi grași polinesaturaţi. Se găsește în anumite uleiuri și în seminţe vegetale. Se mai numește și vitamina antidermatică deoarece prin lipsa ei apar afec- ţiunile dermatologice. Sursele alimentare naturale sunt uleiurile de floarea-soarelui, de porumb, de nuc, de soia; cereale (grâu și porumb), legume (castraveţi), fructe (alune, avocado, caise, migdale).
Suplimentele nutritive cu vitamine
EXCESUL DE
VITAMINE
Dozele excesive de vitamina C pot favoriza apariţia litiazei renale la persoanele predispuse, dureri de cap și tulburări de somn.
Vitamina B6 în exces poate determina afectare nervoasă. Dozele mari pe perioade lungi duc la pierderea sensibilităţii și la alterarea funcţiei mâinilor și picioarelor.
Nivelul ridicat al calciului în sânge (vitamina D) duce la formarea de depozite și leziuni în ţesuturile moi, precum inima, rinichii și plămânii.
Simptomele supradozării vitaminei E sunt: durerile de cap, dureri abdominale, hemoragii, disfuncţii ovariene și slăbiciune musculară, creșterea tensiunii arteriale.
Sursa: Brosura "Dosar de sanatate Sensiblu" - Toamna 2017
Pentru postari similare,
accesati Colectia Sanatate Maxima
